Info

Tupeu secuiesc. Președinta Ungariei continuă disputa cu MAE

katalina sursă foto facebook.v1.png
Sursă foto: Facebook.com/Katalin Novak

Prezentă sâmbătă la Alba Iulia pentru dezvelirea statuii principelui Bethlen Gabor, Președinta Ungariei, Katalin Novak, s-a pozat cu borna vopsită în tricolorul Ungariei de pe Piatra Secuiului, în județul Alba.

Conform stirileprotv.ro, Katalin Novak, s-a pozat cu borna vopsită în culorile Ungariei de pe masivul Piatra Secuiului, în județul Alba, prezentând și o diplomă scrisă în limba maghiară care atestă faptul că a escaladat vârful românesc de 1.130 de metri.

După ce a fost aspru criticată de MAE într-un comunicat postat sâmbătă pe site-ul instituției, aceasta a declarat într-un mesaj transmis de agenția de presă Hirado, că prioritatea ei este să reprezinte ”toți maghiarii, indiferent dacă trăiesc înăuntrul sau în afara granițelor”.

„Potrivit dreptului internațional, un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat” a fost ideea principală din comunicatul Ministrului de Externe, Bogdan Aurescu. Acesta i-a transmis, prin secretarul de stat, Ambasadorului Ungariei la București îngrijorările sale asupra declațiilor controversate ale doameni Novak.

La o zi după comunicatul MAE, tot prin aceeași Hiraldo, înaltul oficial al statului maghiar a declarat că ”nu vom tăia niciodată cordonul ombilical dintre patria-mamă şi maghiarii care au ajuns să trăiască în afara graniţelor Ungariei, şi nici nu vom permite, niciodată, ca acesta să fie tăiat.”

Borna de pe Piatra Secuiului subiect de scandal între români și maghiari

Vizita Katalinei Novak în România nu este una oficială, ea deplasându-se în țara noastră pentru dezvelirea statuii lui Gabriel (Gabor) Bethlen, care a fost principe al Transilvaniei între 1613 – 1629 şi începând cu 1619 lider al mişcării antihabsburgice din estul şi nordul Ungariei în contextul Războiului de 30 de ani, în care Transilvania s-a situat de partea puterilor oponente Sfântului Imperiu Romano-German.

Potrivit unor istorici, a încercat să cucerească Moldova şi Muntenia, pe care ar fi dorit să le unească sub numele de Dacia. Bethlen cunoştea limba română şi a acordat câteva înlesniri românilor ardeleni pe timpul domniei sale. Spre sfârşitul vieţii, Bethlen a încercat să ajungă rege al Poloniei, dar acest proiect nu s-a mai concretizat, principele murind la vârsta de 49 ani, la Aiud, pe 15 noiembrie 1629.

După acest eveniment, a urcat, sâmbătă, pe Piatra Secuiului, acolo unde, borna cu care aceasta s-a pozat, face de mai mulți ani subiectul unor dispute între români și maghiari, fiind colorată periodic fie în culorile României, fie în cele ale Ungariei.