Veștile proaste sunt tot mai multe pentru economia chineză: după o scădere bruscă a cifrelor comerțului exterior, autoritățile au anunțat că țara intră în deflație. În iulie, prețurile au scăzut cu 0,3%, pentru prima dată după 2021.
În cazul de față, însă, economiștii sunt mai îngrijorați, pentru că ar putea fi un efect de durată: în iunie, prețurile nu se clintiseră. În medie, acestea au crescut doar cu 0,5% în primele șapte luni ale anului, departe de ținta stabilită la 3% pentru 2023, scrie publicația franceză Le Monde.
Această tendință reflectă un consum scăzut al gospodăriilor și dificultatea de redresare a economiei, la opt luni după abandonarea politicii zero Covid.
Inflație – deflație
În timp ce majoritatea țărilor din lume suferă de inflație, deflația este un fenomen la fel de dureros pentru economie, deoarece poate crea cu ușurință o spirală negativă: văzând că prețurile scad, consumatorii tind să-și amâne achizițiile.
„Chinezii nu cheltuiesc pentru că a încetinit creșterea veniturilor, iar perspectivele economice rămân incerte”, susțin economiștii de la firma de consultanță Trivium într-o notă. Până la rezolvarea acestor probleme, consumul nu va crește semnificativ”.
Context sumbru
Ieșirea din politica drastică zero Covid a stârnit speranțe de redresare, care nu s-au materializat. Chinezii ies /din casă/ și călătoresc, dar sunt reticenți în a cheltui. După o uşoară revenire a creşterii în primul trimestru, activitatea economică a crescut doar cu 0,8% în trimestrul II comparativ cu cel precedent. În acest context sumbru, tinerii sunt cei mai afectați, șomajul ajungând la 21,3% în iulie, un record.
Vama chineză publicase deja cifre îngrijorătoare: cel mai mare exportator mondial a înregistrat vânzări externe în scădere cu 14,5% în iulie, față de cele 12,5% așteptate de economiști. Importurile nu merg nici ele mai bine, înregistrând o scădere de 12,4%. Aceasta este cea mai mare scădere înregistrată din februarie 2020, la începutul pandemiei de Covid.
Economia mondială, la relanti
Încetinirea economiei globale explică în mare măsură acest declin: țările occidentale sunt supuse unei presiuni inflaționiste pe care încearcă să o regleze prin creșterea ratelor dobânzilor.
În plus, efectele politicii de „reducere a riscurilor” față de China, dusă de anumite state, încep să se simtă, după cum estimează Alicia Garcia Herrero, economist șef pentru Asia la banca Natixis.
Există o îngrijorare cu privire la exporturile chineze în domenii precum vehiculele electrice: toată lumea vrea să-și diversifice aprovizionarea și acest lucru începe să se vadă”.
La sfârșitul lunii iulie, autoritățile au recunoscut că economia „se confruntă cu noi dificultăți, în principal cu o cerere internă insuficientă”, și au promis să „consolideze ajustările și politicile anticiclice”. De atunci, măsurile concrete au fost lente, în ciuda anunțurilor de încercare de a restabili încrederea.
Imobiliarele se cutremură
Pentru economiști, aceste ambiguități au o explicație simplă: Chinei îi lipsește spațiul politic. După trei ani de zero Covid și cincisprezece ani de dezvoltare prin investiții, finanțele publice sunt epuizate.
De asemenea, Beijingul a făcut din reducerea datoriilor o prioritate, până la punctul de a provoca actuala criză imobiliară forțând consolidarea conturilor dezvoltatorilor imobiliari în 2021.
Sectorul imobiliar, care reprezintă aproximativ un sfert din activitatea chineză, se află într-o criză profundă: în iulie, primii 100 de dezvoltatori și-au văzut vânzările scăzând cu 33% de la an la an.
Autoritățile locale încearcă să inverseze tendința prin facilitarea achizițiilor de proprietăți, dar gospodăriile sunt reticente. Drept urmare, chiar și obiectivul oficial de creștere de 5%, cel mai scăzut din ultimii patruzeci de ani, ar putea fi dificil de atins.
Deflația poate dura ani
„Moneda renminbi se depreciază foarte repede. Toată lumea realizează că măsurile de stimulare nu sunt suficiente pentru a relansa economia chineză”, rezumă Alicia Garcia Herrero.
În fața acestor vânturi potrivnice, autoritățile chineze recurg la metode dovedite în vremuri de criză: ascunderea mizeriei sub preș, care îi obligă pe economiști să vorbească doar despre paharul pe jumătate plin. În ultimele luni, fiecare cifră a fost analizată cu entuziasm de economiștii chinezi. Cu riscul de a fi contraziși de fapte: în iunie, când riscul deflației îi îngrijora deja pe economiști serioși, purtătorul de cuvânt al Biroului Național de Statistică, Fu Linghui, a asigurat: „Deflația nu există și va nu exista în China”.
Or deja deflația s-a instalat.
