Începând de marți, 12 iulie România va avea parte de un nou val de căldură, iar până la sfârșitul săptămânii se așteaptă ca temperaturile să depășească 40 de grade Celsius.
Meteorologii au identificat un fenomen de „cupolă de căldură” și praful saharian ca fiind cauzele valului de căldură iminent în Europa.
Caniculă și praf saharian peste România
Peste jumătatea sudică, în centrul și în sud-estul continentului, revine fenomenul „cuptorului de căldură”. Odată cu canicula produsă acest fenomen va fi prezent și un transport de nisip din Sahara.
Spania se confruntă cu un cod roșu de caniculă, temperaturile ajungând la 42-44 °C. Valul de căldură ajunge și în Spania, Franța și Italia, aducând maxime de aproximativ 40 de grade.
Austria și Ungaria se află și ea sub incidența unei avertizări de căldură. Temperaturi maxime de 35 de grade sunt frecvente în Slovacia, Serbia și Croația. Este menționat, de asemenea, un risc semnificativ de incendii de vegetație.
Un vârf de caniculă cu maxime între 36 și 38 de grade, cu temperaturi resimțite de peste 40 de grade Celsius, este așteptat începând de marți, când canicula revine în România.
4 iulie a fost cea mai călduroasă zi din ultimele decenii
Marți, 4 iulie a fost cea mai călduroasă zi de pe Pământ cel puțin din 1979 încoace, temperatura medie globală ajungând la 17,18 grade Celsius, potrivit datelor furnizate de Centrele naționale americane pentru prognoze de mediu.
Drept urmare, unii oameni de știință consideră că 4 iulie ar fi putut fi una dintre cele mai călduroase zile de pe Pământ din ultimii aproximativ 125.000 de ani, din cauza unei combinații periculoase de schimbări climatice care au dus la creșterea temperaturilor globale, la revenirea modelului El Niño și la începutul verii în emisfera nordică.
Temperatura medie globală de marți, 4 iulie, a fost calculată de un model care folosește date de la stații meteo, nave, balize oceanice și sateliți, a explicat Paulo Ceppi, climatolog la Institutul Grantham din Londra. Acest sistem de modelare a fost folosit pentru a estima temperaturile medii zilnice începând din 1979.
Înregistrările de temperatură globală bazate pe instrumente datează de la jumătatea secolului al XIX-lea, dar pentru temperaturile anterioare, oamenii de știință depind de datele proxy capturate prin dovezile rămase în inelele copacilor și în carote de gheață.
„Aceste date ne spun că nu a mai fost atât de cald de cel puțin 125.000 de ani în urmă, adică de la precedentul interglaciar”, a declarat Ceppi, referindu-se la o perioadă de căldură neobișnuită între două ere glaciare, potrivit The Washington Post.
