Ziua de 1 Mai, cunoscută și sub numele de Ziua Muncii sau Ziua Internațională a Muncitorilor, este o sărbătoare publică sărbătorită în fiecare an. Este o sărbătoare care este recunoscută în multe țări din întreaga lume, inclusiv în Statele Unite, Canada și în țări din Europa, Asia și America Latină.
Dar de ce o sărbătorim și care este semnificația ei?
Mișcarea sindicală de la 1 Mai
Ziua de 1 Mai își are rădăcinile în mișcarea muncitorească de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Statele Unite, sărbătoarea a fost celebrată pentru prima dată în 1886. Aceasta a fost parte a luptei pentru ziua de lucru de opt ore. La 1 mai a acelui an, sute de mii de muncitori din întreaga țară au intrat în grevă. Ei au cerut condiții de muncă mai bune și un program de lucru mai scurt.
La început, greva a fost pașnică. Totuși, la 4 mai, o bombă a explodat la o demonstrație a muncitorilor din Piața Haymarket din Chicago. Atunci au fost rănite și omorâte mai multe persoane. Incidentul a declanșat o reținere a activismului sindical. Totuși, a revigorat și mișcarea sindicală și a dus la instituirea zilei de 1 Mai ca zi de solidaritate și protest sindical.
Tradiții păgâne
În alte părți ale lumii, sărbătoarea are o istorie diferită. În Europa, de exemplu, aceasta își găsește rădăcinile în tradițiile păgâne, în special în celebrarea Beltane, un festival galic care marchează începutul verii.
În Europa, ziua de 1 Mai a fost asociată din punct de vedere istoric cu festivalurile păgâne rurale. Semnificația inițială a zilei a fost înlocuită treptat de asocierea modernă cu mișcarea sindicală. În Uniunea Sovietică, liderii au îmbrățișat noua sărbătoare. Ei consideră că aceasta va încuraja muncitorii din Europa și Statele Unite să se unească împotriva capitalismului. Această zi a devenit o sărbătoare importantă în Uniunea Sovietică și în țările din blocul estic, cu parade de profil înalt, inclusiv una în Piața Roșie din Moscova, prezidată de înalți funcționari ai guvernului și ai Partidului Comunist, care sărbătoreau muncitorul și prezentau puterea militară sovietică.
În Germania, Ziua Muncii a devenit o sărbătoare oficială în 1933. Acest lucru s-a întâmplat după ascensiunea Partidului Nazist. În mod ironic, Germania a desființat sindicatele libere la o zi după ce a instituit această sărbătoare. A fost distrusă practic mișcarea sindicală germană. În Finlanda și Suedia, ziua de 1 Mai este sărbătorită cu picnicuri și activități în aer liber. În Regatul Unit, sărbătoarea include dansuri Morris și alte obiceiuri populare tradiționale.
Activism politic și justiție socială
Indiferent de originile sale, ziua de 1 Mai a devenit o zi în care muncitorii se adună și cer condiții de muncă mai bune, salarii echitabile și alte drepturi de muncă. În multe țări, sindicatele și alte organizații de muncitori organizează parade, mitinguri și alte evenimente pentru a sărbători realizările mișcării muncitorești și pentru a cere noi îmbunătățiri ale condițiilor de muncă.
Este, de asemenea, o zi a activismului politic și a justiției sociale și un moment pentru proteste și demonstrații pe o gamă largă de teme, de la ecologism la activism împotriva războiului și până la drepturile LGBTQ+. Ziua de 1 Mai a devenit o zi în care oamenii se adună și cer o societate mai dreaptă și mai echitabilă pentru toți, conform ef.com.
